Forme de plural greșite cel mai des de români

Limba română, pe cât este de frumoasă, melodioasă și bogată, pe atât este de dificilă. De multe ori ridică probleme chiar și pentru cei mai studioși. Numeroși români folosesc forme de plural greșite, care apar tot mai frecvent în limba colocvială.

Pluralul este un teritoriu dificil în limba română. Avem o limbă complexă, cu numeroase nuanțe și cu forme de plural care pot avea diferite înțelesuri sau chiar substantive care nu au deloc forme de plural. Iar în ultima vreme se răspândesc tot mai mult forme de plural greșite, mai ales printre elevii mai puțin atenți la regulile de gramatică.

Pluralul substantivelor

Forma de plural a substantivelor are numeroase reguli în limba română, dar și excepții care au dus în timp la răspândirea unor forme de plural greșite frecvent de români. Iată care sunt cele mai importante reguli despre formarea pluralului și ce trebuie să reținem despre excepțiile cuprinse în acest capitol al gramaticii.

Reguli de bază:

• Pluralul substantivelor este o categorie gramaticală care numește mai multe ființe sau lucruri de același fel;  
• Pluralul se formează în funcție de genul substantivului, fie el feminin (terminația -e sau -le), masculin (terminația -i) sau neutru (terminația -uri, -oare) (ex: o fiică – două fiice; un fiu – doi fii; un dulap – două dulapuri);
• Pluralul se formează în cele mai multe cazuri adăugând o terminație specifică (exemple de terminații la plural: -e, -i sau -uri);
• Pluralul se formează schimbând anumite litere sau grupuri de litere în interiorul cuvintelor (ex: tractor – tractoare; om – oameni, soră – surori)

1. Pluralul în funcție de gen

În limba română, pluralul substantivelor variază în funcție de gen și de terminația formei de singular.

Substantivele masculine primesc de obicei sufixul i la plural.

Ex: băiat → băieți, metru → metri, iepure → iepuri, unchi → unchi, tată → tați

Substantivele feminine sunt mai complicate și pot avea terminații diferite la plural:

substantivele care se termină în „-ă” primesc sufixul „-e” sau „-i”

• exemplu: fată → fete, casă → case
• exemplu: mașină → mașini, seară → seri

substantivele care se termină în „-ea” primesc sufixul „-ele”.

• exemplu: stea → stele

substantivele care se termină în „-ie” formează pluralul prin „-ii”.

• exemplu: hârtie → hârtii, galerie → galerii

substantivele care se termină în „-a” formează pluralul prin „-le”.

• exemplu: lalea → lalele, pijama → pijamale

Substantivele neutre se termină adesea în consoană sau în litera e și primesc la plural terminația -uri:

• exemplu: horn → hornuri, tren → trenuri
• exemplu: scaun → scaune, oraș→ orașe

substantivele care se termină în „-u” pot primi sufixul „-uri” sau „-e”.

• exemplu: tablou → tablouri, muzeu → muzee

substantivele care se termină în „-iu” primesc sufixul „-ii”.

• exemplu: salariu→ salarii, exercițiu → exerciții

substantivele care se termină în „-i” primesc sufixul „-e” sau „-uri”.

• exemplu: tramvai→ tramvaie, taxi → taxiuri

substantivele care se termină în „-e” primesc sufixul „-e”.

substantivele care se termină în „-i” primesc sufixul „-e” sau „-uri”.

• exemplu: nume → nume

2. Formele de plural neregulate

De cele mai multe ori, formarea pluralului pentru substantivele neutre ridică probleme vorbitorilor. Spre deosebire de alte limbi latine, limba română are în plus genul neutru, un gen dedicat în special obiectelor, iar formele de plural neutru au terminațiile lor specifice. Aici se nasc cele mai multe confuzii și apar forme de plural greșite.

Formarea pluralului la neutru este neregulată, adică nu respectă regulile generale prezentate mai sus pentru substantivele de gen masculin sau feminin. Românii trebuie să învețe ca atare formele de plural neregulate și să evite pe cât posibil forme de plural greșite.

Iată spre exemplu, substantivul ”vânt”: este un substantiv neutru cu o formă de plural specifică, pe care trebuie să o memorăm ca atare: vânturi.

Defective de număr

Există și substantive, mai ales neutre, care au aceeași formă și la singular, și la plural. Acestea se numesc substantive defective de număr. Iată câteva exemple: zori, ochelari, icre, Carpați, tărâțe, ițari, măruntaie, blugi etc.

Avem și substantive defective de plural, adică nu au forme de plural: lapte, miere, făină, orez, fotbal, tenis, aur, istorie, romantism, cinste, onoare, foame, oboseală etc.

Cuvântul ”sânge”, spre exemplu, avea în unele dicționare mai vechi forma de plural ”sângiuri” care sună destul de ciudat. În mod normal, trebuie considerat defectiv de număr. Pentru a te exprima corect, poți folosi sintagma ”tipuri de sânge”. Așa cum mai poți spune ”tipuri de orez” sau ”tipuri de miere”.

Forme duble de plural

Există substantive care au forme duble la plural: coli/coale, roţi/roate, monede/monezi, chibrituri/chibrite, obiceiuri/obiceie.

Formele au acelaşi înţeles, una dintre ele fiind învechită sau cu circulaţie mai restrânsă. Unele forme învechite se păstrează în expresii populare sau în proverbe:

Exemple: Câte bordeie, atâtea obiceie – În mod corect și literar trebuie să folosim forma de plural ”obiceiuri”, dar în acest proverb se păstrează forma ”obiceie” pentru a se păstra rima expresiei.

Exemplu: Îi pune beţe în roate – forma de plural corectă a substantivului roată este ”roți”, dar în acest proverb se folosește forma ”roate” păstrată din vorbirea populară.

Forme multiple de plural

Avem și un număr destul de bogat de substantive care au câte două sau chiar trei forme de plural, fiecare cu alt înțeles.

Exemplu: cap – capi (conducători), capete (părți anatomice), capuri (începuturi: ex: capuri de pod)

Exemplu: corn – corni (arbust sau instrument muzical), coarne (părți anatomice ale animalelor cu coarne), cornuri (produse de patiserie),

Exemplu: cot – coţi (unitate de măsură), coate (părți anatomice), coturi (porțiune de drum îndoită sau apă curgătoare cu meandre: coturile Dunării);

Exemplu: curent – curenţi (curenți de aer), curente (stiluri la modă, mișcări ideologice) etc.

Exemplu: ochi – ochi (organe) – ochiuri (ouă – ochiuri adică ouă prăjite – aliment)

Exemplu: bucată – bucăți (mai multe bucăți din același material) – bucate (alimente, mâncare).

Exemplu: raport – rapoarte (analize și concluzii ale unor situații) – raporturi (legături, raporturi sexuale)

Forme de plural greșite

De cele mai multe ori auzim forme de plural greșite din cauza faptului că se confundă formarea pluralului unor substantive neutre cu formarea pluralului pentru substantivele masculine sau feminine.

Spre exemplu: auzim uneori forma de plural ”brațuri”, deși în mod corect trebuie să folosim forma ”brațe”. Un braț – două brațe. Considerând în mod greșit substantivul braț ca fiind masculin, deși el este neutru, unii vorbitori formează pluralul conform regulilor care se aplică altor substantive masculine și ajung la forma ”brațuri”.  

Diferite forme de plural greșite frecvent întâlnite:

Aragaz – la plural spunem aragazuri şi nu aragaze.

Monedă – la plural monede, nu monezi 

Chibrit – la plural chibrituri, nu chibrite

Furtună – la plural furtuni, nu furtune

Barem – la plural bareme, nu baremuri

Remarcă – la plural remarci, nu remarce

Albuş – la plural albuşuri, nu albuşe

Drajeu – la plural drajeuri, nu drajee

Pârâu – la plural pâraie, nu pârâuri

Mormânt – la plural morminte, nu mormânturi

Colonel – la plural colonei, nu coloneli

Festival – la plural festivaluri, nu festivale

Chitară – la plural chitare, nu chitări

Refren – la plural refrene, nu refrenuri

Bairam – la plural bairamuri, nu bairame

Boschet – la plural boschete, nu boscheţi

Furtun – la plural furtunuri, nu furtune

Hotel – la plural hoteluri, nu hotele

Sindrom – la plural sindroame, nu sindromuri

Faşă – la plural feşe, nu faşe

Flamingo -la plural flamingi, nu flamingo

Sală – la plural săli, nu sale

Almanah – la plural almanahuri, nu almanahe

Serviciu – la plural servicii, nu serviciuri

Cablu – la plural cabluri, nu cable

Implant – la plural implanturi, nu implante

Monolog – la plural monologuri, nu monoloage

Necrolog – la plural necrologuri, nu necroloage

Manta – la plural mantale, nu mantăi

Sarma – la plural sarmale, nu sarmăi

Ingredient – la plural ingrediente, nu ingredienți

Laser – la plural lasere, nu laseri

Orar – la plural orare, nu orarii

Reactor – la plural reactoare, nu reactori

Jantă – la plural jante, nu jenți/genți

Cum este corect: vise sau visuri?

Una dintre cele mai frecvent auzite forme de plural greșite sau, mai bine zis, folosite greșit este forma de plural a substantivului ”vis”.

Așa cum știm, acest substantiv are două forme de plural corecte: visuri și vise. Dar fiecare dintre ele are alt înțeles, în funcție de terminație. Din păcate, multă lume le confundă și le folosește greșit.

Substantivul ”vise” se referă strict la visele pe care le avem când dormim. De aceea, trebuie să spunem corect ”Carte de vise” – adică o carte care cuprinde semnificația viselor din timpul somnului. Sau spunem corect ”vise plăcute!” și nu ”visuri plăcute!”, atunci când îi urăm cuiva să doarmă liniștit și să viseze frumos.

Substantivul ”visuri” se referă la idealuri, speranțe, proiecte, idei pe care visăm să le punem în practică. Visurile mai sunt și iluzii deșarte, speranțe care nu se pot împlini. Visuri mai poate semnifica și gânduri plăcute, o stare de reverie, de meditație.

Cum este corect: chibrituri sau chibrite?

În mod corect, pluralul substantivului ”chibrit” este ”chibrituri”. Dar forma ”chibrite”, mai scurtă și mai pe placul poporului, este folosită atât de des, încât pare normală și corectă.

De cele mai multe ori, după o perioadă lungă de folosire frecventă a unei forme, chiar dacă ea este greșită, va căpăta locul ei în dicționar fiind admisă de lingviști. Limba este vie, în continuă schimbare, iar cuvintele limbii române se modelează și se schimbă și ele în funcție de modul în care sunt percepute și pronunțate frecvent de majoritatea vorbitorilor.

Cum este corect: blăni sau blănuri

O altă problemă pe care o ridică formele de plural este legată de cuvântul ”blană”. Acesta are două forme de plural acceptate în Dex, fiecare dintre ele având alt înțeles.

Cuvântul ”blăni” se referă la blana animalelor prelucrată – ex: blăni de vulpe sau de oaie.

Cuvântul ”blănuri” se referă la produsul finit obținut din blana animalelor – ex: haină din blană de vulpe.

Cuvântul ”blăni” este totuși mult mai puțin folosit și auzim mai des varianta ”blănuri”, desemnând atât blănile prelucrate, cât și articolele vestimentare obținute din ele.

foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

PE ACELAȘI SUBIECT

   

Ce este triftongul – exemple de triftong Citește mai multe

De ce este bine să te îmbraci în haine noi de Paște Citește mai multe

Ce sunt camerele furiei şi la ce ajută Citește mai multe

Ce este ddakji, jocul din Squid Games - cum se face și cum se joacă Citește mai multe

Generația Beta - ce înseamnă și ce trebuie să știm despre ea Citește mai multe

Moșii de iarnă 2025 - tradiții, obiceiuri, semnificație Citește mai multe

Animale care îşi schimbă culoarea iarna Citește mai multe

De ce cască oamenii şi când căscatul devine un motiv de îngrijorare Citește mai multe

Câte cuvinte are limba română Citește mai multe

Ce este non binar, cel de-al treilea gen Citește mai multe