Dacă săptămâna dinaintea Paștelui este cea a Patimilor sau Săptămâna Mare, din a doua zi de Paște trecem în Săptămâna Luminată.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.
Potrivit tradițiilor populare, în această perioadă porțile Raiului sunt deschise, iar cei adormiți sunt primiți în Rai, indiferent de greșelile pe care le-au săvârșit de-a lungul vieții. În Săptămâna Luminată preoții poartă veștminte albe, iar slujbele sunt mai frumoase prin această bucurie a Învierii. De asemenea, în această săptămână nu se fac parastase sau slujbe speciale pentru cei adormiți, ele fiind reluate după Duminica Tomei.
Iată ce trebuie să faci în fiecare zi din Săptămâna Luminată:
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude.
Marțea din Săptămâna Luminată se mai numește și Marțea Albă și este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curat.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”pentru că aduci rozătoarele în casă.
Joia din Săptămâna Luminată mai este cunoscută și sub numele de Joia Verde. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii de livezi.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, iar preoții sfințesc fântânile, după slujba de seară.